Pledoarie pentru rugby

  Scurt istoric Omul a simțit nevoia de mișcare, de întrecere, de a-și măsura forțele, de îndemânare, de autodepășire. Încă din Evul Mediu se cunoștea jocul cu mingea, un strămoș al rugbyului actual se practica în Franța și se numea „La Soule”. Varianta modernă, oficială a sportului cu „balonul oval” a fost inventată în orașul Rugby din Anglia, în anul 1823, când un elev, membru al unui colegiu, jucând fotbal și fiind supărat că nu se prea întâlnea cu mingea, a luat-o în brațe și a culcat-o în spatele porții. În acest mod au apărut premizele jocului de rugby, perfecționate continuu până în zilele noastre. În țara noastră acest sport a fost implementat de către românii care au studiat în Franța. În 1913 apar primele cluburi de rugby, iar în 1919 se dispută primele meciuri internaționale: România – Franța și România – S.U.A. Baronul Pierre de Coubertin și-a făcut studiile în orașul Rugby, astfel că nu este de mirare că rugbyul a devenit sport olimpic. Ca urmare, la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, România obține o medalie de bronz la disciplina rugby, aceasta fiind prima medalie olimpică din istoria participării noastre la Olimpiade. Cu ocazia marelui Eveniment Olimpic Londra 2012, aducem prinosul recunoștinței noastre întemeietorului Olimpiadei Moderne și promotorului rugbyului ca probă olimpică, baronului Pierre de Coubertin, el însuși practicant al nobilului sport și, în același timp, arbitrul finalei primului campionat francez de „Rugby Union”, disputată la 20 martie 1892. La 26 martie 1931 s-a înființat Federația Română de Rugby, iar rugbyul din România a fost așezat pe baze moderne. Rugbyul a cuprins întreaga planetă; se joacă...

Punctajul in rugby de-a lungul anilor

  după Cristian Spânu – ziarul „Sport Total” Cel mai savuros moment în rugby este atunci când un jucător „culcă” balonul în terenul de țintă advers, înscriind o încercare. Se acordă imediat 5 puncte pe tabela de scor, plus șansa de a mai marca încă 2 din transformare. De-a lungul timpului nu a fost mereu așa. La începutul practicării jocului de rugby, mai precis până în 1889, pentru  o încercare nu se acorda nici un punct și se punctau doar loviturile de picior. Din această cauză, se spune că primul meci internațional între echipele Angliei și Scoției s-ar fi încheiat cu scorul de 0 – 0. În 1889 a fost stabilit sistemul de punctaj modern, care a fost acceptat și aplicat uniform din sezonul 1890/1891 în țările cunoscute sub denumirea de Home Nations (Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda). La momentul respectiv, încercarea valora 1 punct, în timp ce transformare era cotată cu 2 puncte. Din 1891 și până în 1894 încercarea a fost răsplătită cu 2 puncte, iar transformarea cu 3 puncte. Tot în 1894 a intervenit o nouă modificare, decizându-se creșterea valorii încercării la 3 puncte, plus încă 2 puncte pentru transformare. S-a jucat așa până în 1971, când pentru o încercare s-a stabilit acordarea a 4 puncte. În 1992 a intervenit ultima schimbare, respectiv încercarea a început să valoreze 5 puncte. Lovitura de penalizare, alt mod de a înscrie, a cunoscut și ea variații de valoare, până în 1891 aducând 2 puncte celor care marcau, după care s-a trecut la acordarea a 3 puncte, atât cât valorează și în prezent. Lovitura de picior căzută (dropgolul), un...

Primul timbru din lume cu tematica din rugby

  Această realizare, aparținând unui român, este atât de minunată și simbolică, în primul rând, pentru inițiativă și, mai apoi, pentru rezolvarea unei situații materiale dificile a rugbyului nostru, încât merită toată lauda. Întâmplarea, petrecută pe fondul urmărilor celui de al Doilea Război Mondial, a fost povestită chiar de „părintele” timbrului cu pricina, prințul Șerban Ghica – fost jucător internațional de rugby (vezi revista Rugby World nr. 4/2003). În 1943, la vârsta de numai 24 de ani, Șerban Ghica devenea președintele Federației Române de Rugby, ca urmare a demisiei predecesorului său, Nicolae Chrissoveloni. În această nouă postură, se confruntă cu serioase dificultăți financiare, cu repercusiuni asupra asigurării echipamentului sportiv și a deplasărilor echipelor reprezentative. Colecționar de timbre încă din copilărie, Șerban Ghica are ideea de a salva Federația prin emiterea unei serii de 5 timbre jubiliare, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de rugby în România. La început este luat în derâdere și se confruntă cu un refuz net din partea Ministrului Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor, dar nu cedează. Face o mișcare inteligentă și îl numește pe generalul Gheorghe Teodorescu, Directorul General al Serviciilor Poștale, președinte de onoare al F.R.R. Apoi renunță la ideea seriei de 5 timbre și, cu sprijinul noului președinte de onoare și al altor relații ale sale din cercurile politice ale vremii, obține aprobarea scrisă a mareșalului Ion Antonescu, pentru editarea unui timbru jubiliar cu tematică din rugby. Prințul îi cere coechipierului său de club și de echipă națională, marelui jucător internațional și arhitect Ascanio Damian (la rândul său președinte al F.R.R. între anii 1947 – 1952 și rector al Institutului de Arhitectură...