Miercuri, 7 mai, ne-a părăsit, după o grea suferință, Marin Cristea, unul dintre împătimiți rugbyului românesc, personalitate de o mare valoare umană, care, din importantele funcții deținute de-a lungul vieții sale, a sărit mereu să sprijine mișcarea rugbystică din țara noastră.
Marin Cristea s-a născut la 27.07.1934 în comuna Pietrele din județul Giurgiu. Pornit de jos, a urcat prin muncă asiduă treptele pregătirii profesionale, ajungând să îndeplinească funcții de mare răspundere, atât înainte, cât și după Revoluția din decembrie 1989.
După ce a absolvit, în anul 1956, cu diplomă de inginer, Facultatea de Construcții de Mașini din cadrul Institutului Politehnic București, a pornit hotărât în viață, ajungând până la rangul de Adjunct al Ministrului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, respectiv Secretar de Stat la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului. Faptul că a deținut funcții ministeriale timp de 20 de ani (1976 – 1996), sub două regimuri politice diferite, ne dă o imagine clară a dimensiunii profesionale a acestui om de excepție. De asemenea, a fost parlamentar P.D.S.R. în două legislaturi, în perioada 1996 – 2001, fiind și membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Pentru o perioadă a deținut și funcția de președinte al Organizației P.D.S.R. din județul Giurgiu.
Ca rugbyst, a debutat în anul 1952 în cadrul clubului Știința București, sub bagheta antrenorului Gusti Fanella, unde a rămas până în 1957, când s-a transferat la clubul Gloria (numit o perioadă Metalul București), pentru o primă perioadă de 6 ani. Urmează un intermezzo provincial, fiind transferat cu serviciul în regiunea Constanța (ulterior județul Constanța), perioadă în care participă la înființarea clubului Cimentul Medgidia, la care va juca până în 1968, când revine la București și la clubul Gloria, pentru o ultimă perioadă de numai un an.
În toți acești ani s-a bucurat de îndrumarea unor antrenori de renume, care i-au șlefuit talentul și caracterul, respectiv T. Moldoveanu, Ion Buzoianu, Alexandru Carnabel și Dragoș Țenescu.
S-a remarcat ca un jucător polivalent, atât pe înaintare, cât și pe liniile dinapoi, jucând fără probleme pe posturile de aripă, centru, fundaș sau linia a III-a, motiv pentru care a și fost selecționat în câteva echipe reprezentative ale României.
După încetarea activității competiționale, respectiv în perioada 1985 – 1989 a îndeplinit și funcția de Președinte al Federației Române de Rugby, având inițiative benefice pentru rugbyul românesc, dintre care menționăm aceea de înființare a selecționatelor regionale pe grupe de vârstă.
În anul 1987, dând dovadă de un curaj deosebit, a semnat (împreună cu profesorul Dumitru Mihalache, secretar general al F.R.R. la acea dată) contractul de asociere la International Rugby Board, fără a mai solicita aprobarea prealabilă a lui Nicolae Ceaușescu, permițând astfel participarea echipei naționale de rugby a României la prima Cupă Mondială.
După pensionare și retragere din activitatea politică, deși starea sănătății sale nu era dintre cele mai bune, a continuat să activeze cu trup și suflet în lumea rugbyului, fiind membru în Asociația Internaționalilor de Rugby – România și în Clubul Seniorilor.
Consiliul Director al Asociației Internaționalilor de Rugby – România aduce un pios omagiu celui dispărut prematur dintre noi și transmite sincere condoleanțe familiei îndurerate.
Slujba de înmormântare va avea loc vineri 9 mai 2014, la orele 12.00, la Biserica Sfânta Vineri.
Consiliul Director al A.I.R.