Asociația Internaționalilor de Rugby – România anunță cu profundă durere decesul celui care a fost Peter Tweedie (Petrică, pentru prietenii din România). Prieten apropiat al președintelui A.I.R., Petrică s-a născut la Newcastle in 1947, odată cu clubul Steaua (cum îi plăcea să se laude), dar a copilărit în Țara Galilor si a îndrăgit rugby-ul de pe băncile școlii. De aceea se declara galez, prieten al clubului C.S.A. Steaua și al lui Marin Ionescu, motiv pentru care, în anul 2000, a aranjat la Ambasada Regatului Unit o întâlnire cu foștii componenți ai echipelor de rugby ale României și Țării Galilor, cele care se înfruntaseră pe Arms Park, in 1979, la acel 12-13 care a uimit lumea rugby-ului. Cu acest prilej s-a vizionat istorica partidă, în care Marin Ionescu a marcat o fulminantă încercare, plutind peste un grup de jucători și plonjând cu balonul oval în terenul de țintă al formației ce domina Europa la acea vreme.
”Galezul Petrică a venit în România în anii 60 ai secolului trecut, însoțindu-și tatăl ce a lucrat o perioadă la „Danubiana”. Aici și-a găsit tovarășa de viață, Mariana, o canotoare cu care s-a și căsătorit în 1970. În 1971 cei doi soți s-au mutat în Anglia, iar în 1977 s-a născut fiul lor Daniel, astăzi un reputat chirurg ORL. Daniel Tweedie a moștenit pasiunea tatălui său pentru rugby și chiar a jucat sub culorile C.S.A. Steaua, în 1990, într-un meci caritabil disputat pe stadionul Twickenham, în scopul strângerii de fonduri pentru ajutorarea României. Ulterior, a abandonat rugbyul și s-a dedicat canotajului sub culorile Universității Cambridge.
În imaginea de mai sus Peter Tweedie apare alături de alți monștri sacri ai rugbyului românesc, Valeriu Irimescu, Marinel Bostan și Mircea Rusu, cu ocazia constituirii Asociației Internaționalilor de Rugby – România
După 1991 Petrică s-a stabilit în București, pe strada Corbeni, unde a înființat și două firme de construcții. De reținut faptul că lucrările la sediul din Corbeni nu au fost niciodată finalizate, dar la mansarda casei s-a instalat o antenă cu care se prindeau posturi de televiziune din Țara Galilor, ce transmiteau zilnic meciuri de rugby. Prietenii lui Petrică, mai ales cei care locuiau prin apropiere, puteau astfel să vizioneze meciuri de calitate, atunci când posturile TV românești transmiteau doar fotbal.
De-a lungul timpului, Petrică a acționat mereu ca un liant între cele două lumi rugbystice din Marea Britanie și România, fără a favoriza pe cineva anume (avea prieteni în toată lumea rugbyului românesc), deși inima lui bătea mai mult pentru C.S.A. Steaua și selecționatele românești.
Poate inima lui a fost prea mare și, de aceea, a și suferit un infarct în urmă cu doi ani. Doctorii i-au spus să o ia mai ușor și să nu se mai consume atâta, dar Petrică a rămas același sufletist al rugbyului românesc. Până la urmă inima i-a cedat, iar el a plecat acolo unde îngerii joacă rugby.
Noi rămânem în așteptarea deciziei Marianei și tare am ruga-o ca Petrică să fie înmormântat aici, în pământ românesc, alături alți idoli ai rugbyului nostru.
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!
Consiliul Director al A.I.R.