(consemnări, păreri, curiozități de la rugby adunate și la rugbyști date)

– Pentru prima dată în istoria Cupei Mondiale, Europa nu are nici o reprezentantă în semifinale. La precedentele ediții, în șase dintre acestea, Europa a avut chiar câte două în Top 4 și tot de șase ori o „europeană” a jucat finala;

– Trofeul William Webb Ellis a rămas o singură dată în Europa, datorită Anglie în 2003;

– Anglia a mai jucat două finale, pe lângă succesul din 2003;

– Franța a disputat 3 finale, fără a câștiga vreuna;

– Anglia și Franța au o bază de selecție de circa 2,5 milioane de jucători (de 16 ori mai mare decât cea a Noii Zeelande);

– Europenii au cele mai puternice și mai bogate cluburi din lume, dar interesele acestora se lovesc de cele ale federațiilor. În Top 14 și Premiership ajung cei mai buni rugbyști din lume;

– Argentina s-a calificat pentru a doua oară în semifinalele Cupei Mondiale, după ce realizase aceeași performanță în 2007, când a cucerit bronzul (34 – 10 cu Franța în finala mică);

– „Naționala” argentiniană s-a bazat acum pe jucători crescuți în Argentina, având deja o bază de selecție de circa 100.000 de jucători. Rugbyștii argentinieni joacă acum la cele mai puternice echipe din Europa sau Australia;

– Lotul României pentru Cupa Mondială 2015: Ursache, Turașvili, Țăruș, Lazăr, Carpo, Rădoi, Căpățână, Strătilă, Apostol, Burcea, Kinikinilau, Pungea, Ursache, Popârlan, Antonescu, Vlaicu, Ion, Van Heerden, Tonița Lucaci, Lemnaru, Wiringi, Ioniță, Dumbravă, Bratu, Calafeteanu, Macovei, Gal, Surugiu, Fercu, Botezatu, antrenori: Lynn Howells, Neil Kelly, Marius Tincu și Eugen Apjok;

– România a participat la toate cele șapte ediții de până acum. Am disputat 24 de jocuri, înregistrând 5 victorii (21 – 20 cu Zimbabwe în 1987, 17 – 15 cu Fiji în 1991, 27 – 25 cu S.U.A. în 1999, 37 – 7 cu Namibia în 2003, 14 – 10 cu Portugalia în 2007) și 19 eșecuri;

– În ediția din 2015 România a evoluat în grupa D, jucând cu Franța în 23 septembrie pe Stadionul Olimpic din Londra, cu Irlanda în 27 septembrie pe Stadionul Wembley din Londra, cu Canada în 6 octombrie pe Stadionul din Leicester și cu Italia în 11 octombrie pe Stadionul din Exeter;

– Rezultatele meciurilor au fost: Franța – România 38 – 11, au marcat: Ursache o încercare și Vlaicu – două lovituri de pedeapsă; Irlanda – România 44 – 10, au marcat: Tonița o încercare, Vlaicu o transformare și și Calafeteanu o lovitură de pedeapsă; Canada – România 15 – 17, au marcat: Macovei două încercări, Vlaicu două transformări și o lovitură de pedeapsă; Italia – România 32 – 22, au marcat: Apostol 2 încercări, Popârlan o încercare și Vlaicu 2 transformări și o lovitură de pedeapsă;

– Clasamentul grupei D a fost:

Nr.

crt.

Participanți Nr.

jocuri

C. E. P. Puncte

m – p

Dif. Puncte

bonus

Total

puncte

      1. Irlanda 4 4 0 0 134 – 35 + 99 2 18
      2. Franța 4 3 0 1 120 – 63 + 57 2 14
      3. Italia 4 2 0 2   74 – 88 – 14 2 10
      4. România 4 1 0 3 60 – 129 – 69 0 4
      5. Canada 4 0 0 4 58 – 131 – 73 2 2

 

– România a avut în componența sa doi frați, Andrei și Valentin Ursache, care au jucat la o ediție a Cupei Mondiale; Valentin a reușit să marcheze singura încercare a României din meciul cu Franța; ambii joacă în Franța, Andrei în liga a doua, iar Valentin în Top 14;

– Pe 27 septembrie, la întâlnirea noastră cu Irlanda, s-a realizat recordul de asistență al Cupei Mondiale, 89.267 spectatori;

– În ziua de 6 octombrie s-a produs cea mai spectaculoasă revenire de scor la o Cupă Mondială. România, în jocul contra Canadei a revenit de la 0 – 15, la 17 – 15, cu două încercări reușite de noi, prin Macovei. Mai reușise 2 încercări Solomie în meciul împotriva S.U.A. din 1999;

– 60 de puncte a marcat România în cele 4 meciuri disputate: 7 încercări, 5 transformări și 5 lovituri de pedeapsă;

– Florin Vlaicu a fost cel mai prolific marcator din istoria „naționalei”: 22 de puncte;

– 4 cartonașe galbene au primit jucătorii noștri, în fiecare meci fiind eliminat temporar câte un sportiv: Paulică Ion în jocul cu Franța, Csaba Gal în jocul cu Irlanda, Cătălin Fercu în jocul cu Canada și Johannes Van Heerden în jocul cu Italia;

– Flankerul Ovidiu Tonița a bifat a cincea prezență la Cupa Mondială, el egalându-l pe fotul căpitan al echipei României Romeo Gontineac în clasamentul celor mai multe partide jucate la Cupa Mondială, cu 14 meciuri;

– Jocul dintre România și Irlanda a mai consemnat o premieră: prima cerere în căsătorie, după un meci, a unui rugbyst. Aceasta a fost făcută de Florin Surugiu, mijlocașul la grămadă al echipei României și al echipei C.S.M. București, în genunchi în fața iubitei lui, Alexandra. „Casă de piatră!”;

– Pentru prima dată, în Anglia, România a marcat, cel puțin, câte o încercare în fiecare meci disputat la o ediție a Cupei Mondiale: Ursache cu Franța, Tonița cu Irlanda, Macovei două cu Canada, Apostol două și Popârlan una cu Italia;

–  Mulți spun că nu facem față vitezei (de toate formele) cu care se joacă astăzi pe planeta Ovalia: ne trezim prea târziu, suntem maeștrii revenirilor, de multe ori slabi în grămadă, modești în apărare, indeciși în placaje, precipitați în atac, fără scânteie în prima parte a jocului;

– Am pierdut calificarea directă pentru Cupa Mondială din 2019 din Japonia. Calificările pentru continentul nostru vor veni din Cupa Europeană a Națiunilor – ediția 2016 – 2018, unde Georgia și România sunt favorite (deocamdată).

Coordonator,

prof. Mihai Cojocaru

3 noiembrie 2015